Crăciun vs. matematică

Luând în considerare următoarele:

1) Nu se cunosc specii de reni care pot zbura. Dar există 300000 de specii de organisme vii încă neclasificate şi, chiar dacă cele mai multe dintre acestea sunt insecte şi germeni, acest lucru nu exclude complet ca renii lui Moş Crăciun să zboare, numai că nimeni nu i-a văzut vreodată.

2) Există 2 miliarde de copii (persoane sub 18 ani) în lume. Dar din moment ce Moş Crăciun nu (pare) să se ocupe de copii musulmani, hinduşi, evrei şi budişti, fapt care reduce volumul de lucru, până la 15% din total adică 378 milioane ca populaţie de referinţă, conform statisticilor. Rata este de 3,5 copii pentru fiecare gospodărie, în cele 91.8 milioane de case. Presupunând că există cel puţin un copil bun în fiecare casă.

3) Moş Crăciun are la dispoziţie 31 de ore de la Crăciun, pentru a termina de împărţit cadourile, gândindu-ne la diferite zone de timp şi la rotaţia Pământului, presupunând că el călătoreşte de la est la vest (cea ce pare logic).Asta ar însemna 822.6 vizite pe secundă. Acest lucru arată că pentru fiecare copil dintr-o casa cu copii buni, Moş Crăciun are 1/1000 secunde pentru a parca, a sări din sanie, a sări pe horn, a umple ciorapi, să aranjeze cadourile sub copac, să mănance orice gustări au fost lăsate, până se întorce la horn, merge înapoi în sanie şi trece la următorea casă.Presupunând că fiecare dintre aceste 91.8 milioane opriri sunt uniform distribuite în jurul pământului acum vorbim despre 0.78 mile pe gospodărie, un total 75,5 milioane de mile pe excursie, fără a se opri pentru a face ceea ce majoritatea dintre noi trebuie să facem cel puţin o dată la fiecare 31 de ore, plus de hrănire şi etc.Aceasta înseamnă că, sania lui Moş Crăciun este în mişcare, la 650 mile pe secundă, 3000 de ori viteza sunetului. Pentru comparaţie: cel mai rapid vehicul de pe pamant, se mişcă cu 27.4 mile pe secundă - şi renii fug cu maxim 15 mile pe oră.

4) Presupunând că fiecare copil nu primeşte nimic mai mult decât un joc Lego mic, sania va avea 321,300 tone, fără a Moşu, care este descris ca fiind supraponderal.Avem nevoie de 214.200 de reni pentru a trage sania. Acest lucru creşte sarcina utilă şi greutatea saniei la 353430 tone. Din nou, pentru comparaţie - acest lucru este de patru ori greutatea vasului de croazieră Queen Elisabeth.

5) 353000 tone în mişcare, la 650 mile pe secundă, creează o enormă rezistenţă a aerului -asta ar încălzi reni în acelaşi mod cum se încălzesc şi navele spaţiale când intră în atmosfera terestră. Fiecare pereche de reni ar produce 14.3 cvintalioane joules de energie. Pe secundă. Fiecare.Pe scurt, vor izbucni în flacări aproape instantaneu, expunând de reni în spatele lor focului, şi creeînd un asurzitor sonic boom. Întreaga echipa va fi vaporizată în 4.26 miimi de secundă.Moş Crăciun între timp, va fi supus la forţele centrifuge de 17,500.06 ori mai mari decât gravitatea.

În concluzie - Dacă vreodată Moş Crăciun a existat de Craciun, e mort acum.

//Am gasit chestia asta pe http://berigoale.blogspot.com/ . Mersi autorului:P

SPIN

Am gasit un filmulet... Mi se pare cel putin interesant...
Din pacate nu pot sa-l pun pe blog, pun doar link`ul catre el.

http://www.youtube.com/watch?v=oP59tQf_njc

Descrierea de pe YouTube este: Jamin Winans - The short film from Jamin Winans about a mysterious DJ who is sent to a busy city block to mend a series of tragic events that occur in our everyday lives. Winner of over 40 film festival awards worldwide.

Enjoy!

Tipic.

Tipic pentru mine. De parca nu ar fi de ajuns ca dau o data cu picioru' unei sanse, tre sa dau si a doua oara cu picioru' aceleiasi sanse, revenita dupa un an. Daca am fost proasta anul trecut si se presupune ca mi-am dat seama de asta, de ce nu m-am putut abtine sa fiu proasta si acum? Ce pot sa fac in sensul asta? Un panou cu toate tampeniile pe care le-am facut, poate asa imi amintesc atunci cand ii cazul...

Dar de data asta mi-am amintit. Mi-am amintit cum am iesit cu el si inca cineva... cum am fredonat toti ceva piesa tampita... mi-a zis ca am voce si ca ar trebui sa ma asculte cineva... Mi-am amintit cum a venit dupa o vreme la mine cu acea persoana... mi-a zis sa cant... n-am stiut ce, nu ma pregatisem, am avut prea multe emotii...tremuram toata, am ales o piesa cretina... mai rau de atat nu se putea. A doua proba nu a mai venit... Dar nici nu au gasit alta solista. Acum, trebuia sa vina doar el...dar a mai adus pe cineva. Aceeasi persoana. Mi-a zis clar ca stau doar 5 min... i-am servit cu prajituri... Mi-a zis sa cant, moment in care am inghetat. Din nou. Parca mai tare de data asta. Stiam ca am progresat mult de atunci, ca sunt sanse sa reusesc sa cant...decent. Dar nu. Parca fara mine, am refuzat, am zis k nu pot , k nush ce... Ce sa mai stau sa aleg eu o piesa, mi-a zis el ce sa cant. Cred ca eram verde la fata... stiam ca nu pot face asta, dar nu puteam zice "nu pot sa cant asta". Am incercat, am tremurat ca naiba... Nu era rau daca se si auzea ceva... Am vrut sa incerc altceva... Dar au plecat. Parca nu era de`ajuns ca n-am reusit sa cant, asa mi-am facut si imagine de...fitzoasa. :

I'm not that girl...

:(

Cand o sa-mi vin in fire si o sa fac ceva sa-mi implinesc visul? Sau, mai degraba, cand o sa-mi vin in fire si o sa renunt la asta? E foarte clar ca nu-i de mine... Si totusi... de ce is fraiera si inca mai sper? Inca mai sper sa ce? Sa pice din cer o voce faina si pt mine? Neah... Asta nu o sa se intample...

Si totusi... :-<

Scrisoarea lui Tudor Chirila pentru liceeni

Scrisoare publicata pe blogul lui Tudor Chirila. http://tudorchirila.blogspot.com/2009/03/scrisoare-catre-liceeni.html

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

ireal.

"stau pe scaun. ma uit. is pe scaun. pe bune. am castile pe urechi. serios. is la calc. si asta ii adevarat. am o maimutza in brate. adevarat. da' ii suficienta o singura clipa in care sa nu ma concntrez tare la realitate. k sa zboare. sa se topeasca tot.si sa fiu langa tine. langa foc. la tine in brate."



Ganduri identice. Sentimente foarte puternice... Prea multa ceata ca sa pot gandi clar, ca sa realizez ca sunt din nou acasa, ca sunt din nou la calculator, ca scriu.

Uit sa respir, nu mai imi este sete, ultima data am mancat..nu stiu cand. Si da, chiar uit sa respir. Nu mai vreau sa ma imbratisez eu de una singura, gandindu-ma la imbratisarile tale, nu mai vreau sa imi stea in gat cuvintele, nu mai vreau sa incerc sa iti scriu un mesaj si sa nu pot sa explic in cuvinte ceea ce simt. Un Shrek de plush nu te poate inlocui, asta stiu sigur.

Un Shrek de plush nu ma strange tare imi brate si imi spune ca ma iubeste, nu ma priveste cu ochii aia mari si caprui, nu are par cretz cu care sa ma joc, nu are piept pe care sa adorm, nu are maini care sa imi mangaie usor obrazul dupa care sa ma sarute, iar eu sa ma topesc... nu ma cearta ca umblu desculta prin casa la minus grade, nu mananca slanina cu ceapa cu mine la miezul noptii, nu... Un Shrek de plush nu ma poate face sa ma simt cum ma simteam acolo cu tine. Si doar atat am acum.



Te iubesc mult prea mult. Si-i al naibii de bine:D



Mi-ai descris realitatea ta... M-am regasit complet. Ma gandeam al acelasi lucru. Am si inceput ce am scris cu asta...

Mi se pare fenomenal. Totul. Si am ajuns sa cred ca undeva e scris sa fie asa. Ma gandesc la ziua de azi, la ultimele zile...ma gandesc cat am planuit noi sa mergem de rev undeva, sa fim doar noi, sa nu ne desparta nimeni si nimic... era tanara vremea. aveam vreo 5-6 luni impreuna...si de atunci, uite ca am ajuns sa sarbatorim 10 luni. Pt unii poate parea putin, pt altii mult... da is 10 luni traite... oricum, nu la asta vroiam sa ajung. vorbeam despre cat de fenomenal mi se pare totul...



Si ma pierd, ma pierd din nou in cuvinte. Nu mai stiu ce sa zic. Tremur, tremur de dorul tau... Cateva zile acolo cu tine au insemnat foarte mult... Parca am fi stat o viata doar noi doi undeva departe, si acum ar fi trebuit sa stam despartiti... Dar e vorba de cateva ore... Si maine te vad din nou.... Irelevant.



Nu pot explica cat te iubesc, nu-mi vine sa cred cat de frumos e ceea ce avem. Nu pot explica cat inseamna sa ai aceleasi vise ca altcineva, ca lucrurile marunte sa insemne la fel de mult pt amandoi, sa simti cum parca faci "click" cand te ia in brate, sa vezi cat de bine va potriviti... sa ai impresia ca cineva acolo sus va iubeste si v-a creat ca sa va gasiti si sa va iubiti... nu pot explica ce inseamna sa gasesti ceea ce ai cautat toata viata, fara ca macar sa iti dai seama.



Eram tentata sa zic ca mi-e rusine ca m-am indoit de el la inceput, ca am avut momente in care credeam ca nu inseamna nimic pt mine si ca nu insemn nimic pt el, ca e ceva care sta sa cada si care poate sa imi faca doar rau. Nu am avut incredere... Dar nu, nu mi-e rusine cu asta. Nici nu imi pare rau. Neincrederea de atunci alimenteaza increderea pe care o am in el acum. Incredere castigata cu timpul si cu faptele. Mai ales cu faptele...

Ma incurc din nou.

Nu am cuvinte sa arat cat de fericita sunt.



"Stii, ii destul de interesant... Iti dau inima mea, apoi creste alta. Iti dau si inima care creste, apoi creste alta in locul ei. Si tot asa..."

Piciu' tau.